Luni, dupa ce am vizitat Gradina Zoologica din Targu Mureș mi-am continuat drumul, ajungând seara în Deva. Folosindu-mă de internetul mobil am căutat un loc de cazare și am ales pensiunea Play (****) unde am plătit pentru o noapte de cazare 150 lei. Pe lângă camerele curate și parcarea păzită am găsit la parter și un restaurant cu muzică live (muzică ușoară) care se laudă că pot servi toate preparatele scrise în meniu (și erau destule). Din păcate pe un site adresa era greșită, dar cei de la recepție au reușit să mă îndrume prin telefon.
A doua zi, după ce mi-am rezolvat problemele care le aveam prin Deva am mers să vizitez Cetatea Deva.
Un scurt istoric al cetății, așa cum este prezentat pe o panou de acolo:
„Cetatea Deva este considerată una din cele mai importante fortificații medievale din Transilvania.
Poziția strategică deosebită a înălțimii ce domină Deva a făcut ca aceasta să fie locuită încă din preistorie. Astfel aici s-au descoperit urme de locuire din neolitic și epoca bronzului.
Cetatea medievală, numită pe drept cuvânt „cheia Mureșului”, a păzit secole de-a rândul, ieșirea și intrarea în Transilvania, pe valea Mureșului a uneia din cele mai importante artere de circulație spre centrul și vestul Europei. Cetatea a fost ridicată, probabil, în perioada dintre anii 1250-1260, ea existând la 1264.
Ea a devenit o fortificație puternică în secolul al XV-lea suferind transformări succesive mai ales prin lucrările realizate de Habsburgi în secolul al XVIII-lea.
La sfârșitul secolului al XIII-lea cetatea a devenit reședința voievozilor Roland Borșa și Ladislau Kan, de unde aceștia își exercitau autoritatea voievodatului care nu mai depindea decât formal, de regatul Ungariei. Din anul 1385 cetatea devine reședința voievozilor transilvăneni, și figura ca proprietatea a trezoreriei statului.
În 1444, Ladislau al V-lea donează cetatea, cu 56 de sate aparținătoare, lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, prin donație regală, ca răsplată pentru victoriile lui împotriva turcilor și rămâne în proprietatea familiei până în 1504.
În anul 1581, cetatea Deva a ajuns în mâinile lui Ferenc Geszthy, guvernatorul Transilvaniei, care a efectuat lucrări de construcție mai ales în partea de sud.
În 1607, dieta Transilvaniei declara cetatea Devei proprietatea perpetuă a Voievodatului Transilvaniei.
La sfârșitul secolului al XVII-lea cetatea intră în posesia casei de Habsburg, împreună cu proprietățile fiscale ale principatului. Din 1713 noul guvernator, Johann Steinville începe lucrările de transformare a cetății într-o fortificație bastionară, cuprinzând și terenul de la bazele cetății. O ultimă fază de restaurare are loc la începutul secolului al XVIII-lea, dar este definitiv distrusă în timpul revoluției din 1848-1849.
În această perioadă cetatea Deva a fost ocupată de o unitate austriacă. În anul 1849, generalul Czecz ia cu asalt cetatea și după 8 săptămâni de asediu aceasta se predă la 27 mai. Doar un soldat a mai rămas în cetate. Acesta la 13 august 1849 a aruncat în aer depozitul de muniție aflat în partea răsăriteană a cetății.”
În oraș există indicatoare spre cetatea. Urcarea se poate face pe jos sau cu telecabina (care seamănă mai mult cu un lift). Prețul pentru urcare-coborâre cu telecabina este 10 lei de persoană. Capacitatea maximă a telecabinei este de 16 persoane, astfel că este posibil să trebuiască să așteptați în caz că este aglomerat. Partea bună este însă că aceasta circulă des, opririle în capete fiind doar pentru debarcarea/îmbarcarea persoanelor.
Ajungând sus la cetatea ți se dezvăluie o priveliște minunată atât asupra orașului Deva cât și a împrejurimilor.
În ceea ce privește cetatea propriu-zisă, aceasta este în renovare, fiind plină de schele, muncitori, moloz, mizerie.
